Nimic nu e intamplator...

Nu de multe ori am cautat vinovati in persoane, lucruri, sistemul de invatamant, tara in care traim, strazile pe care merg sau autobuzele cu care calatoresc, chiar si timpul a fost responsabil, uneori ce-i drept pe faptul ca nu imi mentine sentimentele la fel de puternice si de altfel si hotaririle mele se inmoaie sau le uit.
Dar, pentru ca intotdeauna exista un "dar", nu privim persoana din oglinda care primeste ce merita si ofera ce primeste. Daca primesc zambete, zambesc involuntar, starea de fericire se transmite ca si stranutul, iar daca cineva ma loveste cu cuvinte urate sau priviri ucigatoare, clar ca mania va rabufni din mine ca o furtuna.
Mi-as dori sa nu fiu asa, dar de altfel mi-as dori ca lumea sa se schimbe in jurul meu, sau si mai bine, sa imi accept cunostintele fara sa incerc in zadar sa le schimb si sa caut ce am nevoie in alt suflet.
Cand am ce imi trebuie, ce mai caut in alta parte? Mai mult? Mai mult ce? Nu pot duce mai mult decat am acum, si nu-mi doresc decat sa am maine sau anul ce vine, ce am acum, sanatate, iubire, recunostinta si fericire. Dar ce mai vreau?
Pai ce sa vreau?
Nu mai vreau nimic. Sunt doar egoista si prin asta ii fortez mana Lui Dumnezeu sa ma incerce si mai greu. Astazi am avut o revelatie, care bineinteles a dus la aceasta postare, si anume ca niciodata nu o sa am mai mult decat merit, si niciodata raul nu o sa fie mai mult decat pot duce. La fel, si tot ce mi se intampla rau nu e decat din cauza mea, doar eu sunt vinovata cand sunt dezamagita, doar eu sunt vinovata cand iubesc pe cine nu trebuie, si la fel, eu sunt vinovata atunci cand vanzatoarea nu mi-a dat restul corect.
Cu toate astea, nu pot fi trista, am si pierdut dar am si castigat, poate uneori am pierdut mai mult decat aveam, dar astazi nu conteaza. Astazi sunt multumita pentru ca sunt sanatoasa si sunt recunoscatoare pentru prieteni. Sunt fericita ca primesc doar ce merit, astazi am mai putin decat ieri, dar in ciuda acestui lucru am invatat ca sunt ceea ce sunt pentru ca imi doresc sa fiu asa. Fara fapte, mediu, animale,oameni, intamplari, timp sau alte sentimente aleatorii diverselor zile.
Doar eu si muzica. Imbinam noul

cu vechiul,

iar la sfarsit zambim.

O zi nemaipomenita!